Filemu i uso ma tuafafine uma!
O le asō o loʻo faʻaauau pea ona tatou suʻesuʻeina le mafutaga ma fefaʻasoaaʻi e uiga i le tuuto Kerisiano!
Seʻi o tatou suʻe i le Mataio 13:22-23 i le Feagaiga Fou ma faitau faatasi: O lē na lūlūina i le vao tuitui, o ia lea ua faalogo i le upu, a o le popole i mea a le lalolagi ma le taufaaʻoleʻole o tupe e fetinaʻiina ai le upu. e le mafai ona fua mai . O le mea na lūlūina i le ‘ele‘ele lelei, o le fa‘alogo lea i le ‘upu ma malamalama ai, ‘ona fua mai ai lea, o nisi taimi e ta‘iselau, o nisi taimi e ta‘ionogafulu, a o nisi taimi e ta‘itolugafulu. "
1. Fa'apa'iaina o Fomai mai Sasa'e
... Na o mai i Ierusalema nisi o tagata popoto mai sasae, ua faapea mai, “O fea o i ai le ua fanau mai o le Tupu o Iutaia? Ua matou vaai i lona fetu i sasae, ma ua matou o mai ai e tapuai ia te ia”....Ina ua latou vaai atu i le fetu, ona latou matuā olioli ai lea, ua latou oo atu i le fale, ona latou iloa ai lea o le Tama ma Maria lona tina, ona latou faapauu ai lea ma ifo atu i le Tama, ma tatala a latou oloa ma avatu ia te Ia o meaalofa auro; , pulu lipano, ma le pulu muro. Mataio 2:1-11
【Faatuatua.Faamoemoe.Alofa】
auro : Fa'atusa le mamalu ma le mautinoa!mastic : E fai ma sui o le manogi ma le faamoemoe o le toetū!
Muro : Fa'atusa le fa'amalologa, mafatiaga, togiola ma le alofa!
2. Tuuina atu o ituaiga tagata e lua
(1) Kaino ma Apelu
Kaino → O le tasi aso na avatu ai e Kaino le taulaga i fua o le fanua i le ALI‘I;Apelu → Na ofoina atu foi e Apelu le ulumatua o lana lafu ma o latou gaʻo. Na silasila Ieova iā Apelu ma lana taulaga, ae lē o Kaino ma lana taulaga.
Sa ita tele Kaino ma suia ona foliga. Kenese 4:3-5
fesili : Aisea na e fiafia ai ia Apelu ma lana taulaga?tali : O le fa‘atuatua na avatu ai e Apelu (na avatu ai ulua‘i ulua‘i lafu mamoe ma ga‘o) i le Atua le taulaga e sili ‘ona lelei i lo Kaino, ma ‘ua maua ai le molimau ‘ua ta‘uamiotonuina o ia; E ui lava ina maliu o ia, ae sa ia tautala pea ona o lenei faatuatua. Faasino Eperu 11:4 ;
O le mea na ofoina atu e Kaino e aunoa ma le faatuatua, alofa, ma le migao i le Atua, na na ona ia ofoina atu fua o fua o le eleele, ae na te leʻi ofoina atu fua muamua o fua lelei e fai ma taulaga ua uma ona aoaiina o ia e faapea o lana taulaga e le lelei ma e le taliaina.
→Na fetalai atu le Alii ia Kaino: "Aisea ua e ita ai? Aisea ua suia ai ou mata? Afai e te faia mea lelei, e le taliaina ea oe? Afai e te faia le leaga, o le agasala e lamalama i le faitotoa. O le a tuʻinanau ia te oe. O oe, oe. na te faatoʻilaloina.” Kenese 4:6-7 .
(2) E avatu e tagata pepelo le sefuluaʻi
(Iesu) na fetalai atu, “Oi talofa ia te outou le au tusiupu ma le au faresaio, tagata faafiaamiotonu, ona ua outou avatu mea e sefuluaʻi o le mili, o le anani, ma le seleni;
Nai lo o lea, o mataupu e sili atu ona tāua i le tulafono, o le faamasinotonu, le alofa mutimutivale, ma le faamaoni, ua lē toe taliaina. O le mea sili lea ona taua e tatau ona e faia; Mataio 23:23
Ua tū le Faresaio ma tatalo iā te ia lava: ‘Le Atua e, ou te faafetai atu iā te oe ona ua ou lē pei o isi tagata, o ē e faomea, o ē amiolētonu, o ē mulilulua, e lē pei foʻi o lenei aolafoga. Ou te anapogi faalua i le vaiaso ma avatu le tasi vaesefulu o mea uma ou te maua. ’ Luka 18:11-12
(3) E lē fiafia le Atua i ē ua ofoina atu e tusa ai ma le tulafono
E te le fiafia i taulaga mu ma taulaga mo agasala.O le taimi lea na ou fai atu ai: Le Atua e, ua ou sau,
Ia fai lou finagalo;
Ua tusia aʻu galuega i tusi tāʻai.
Ua faapea mai: “O taulaga ma meaalofa, o taulaga mū ma taulaga mo agasala, e te leʻi manaʻo i ai ma e te lē fiafia i ai (e tusa ma le tulafono)”;
fesili : Aisea e te le fiafia ai i mea ua ofoina atu e tusa ai ma le tulafono?tali : O le mea e ofoina atu e tusa ai ma le tulafono, o se poloaʻiga lea e manaʻomia ai le faatinoina o tulafono, nai lo o le taulaga e fai ma taulaga e faamanatu atu ai i tagata agasala i tausaga taʻitasi, ae e lē mafai ona aveesea ai agasala.
Ae o nei taulaga o se faamanatu faaletausaga o le agasala, auā o le toto o povi poʻa ma ʻoti e lē mafai lava ona aveesea le agasala. Eperu 10:3-4(4) Foai le “tasi vaesefulu”
“O mea uma i le lalolagi,Pe o le fatu i luga o le eleele po o le fua o le laau,
O lona sefulu o mea ia a le ALI‘I;
E paia iā Ieova.
--- Levitiko 27:30
→→ Na avatu e Aperaamo le sefuluaʻi
Na ia faamanuia ia Aperamo ma faapea atu, “Ia faamanuia atu le Alii o le lagi ma le lalolagi, le Atua Silisili Ese ia Aperamo! Kenese 14:19-20
→→Na tuuina atu e Iakopo le tasi vaesefulu
O ma‘a fo‘i ‘ua ‘ou fa‘atūina e fai ma poutū e fai ma malumalu o le Atua; ” Kenese 28:22
→→ Na avatu e le ʻau Faresaio le tasi vae sefulu
Ou te anapogi faalua i le vaiaso ma avatu le tasi vaesefulu o mea uma ou te maua. Luka 18:12
Fa'aaliga: Ona sa iloa e Aperaamo ma Iakopo i o laua loto o mea uma na la maua na tuuina mai e le Atua, o lea na la naunau ai e avatu le sefulu pasene;
O le au Faresaio, i le isi itu, sa i lalo o le tulafono ma foai atu e tusa ai ma tulafono o le tulafono Na latou maua uma a latou tupe i lo latou lava poto Na latou foai atu ma le musuā le tasi vaesefulu o “mea uma na ou maua”, e pei lava o le totogiina o lafoga.
O le mea lea, o le amio ma le mafaufau o le tuuina atu o le "vaesefulu" e matua ese lava.
O lea la, o e malamalama manino?
3. O le faapaiaina o le fafine mativa ua oti lana tane
Ua tepa aʻe i luga Iesu ma silafia ai le mauʻoa o lafo i le mea e teu ai tupe, ma ua lafo e le fafine mativa ua oti lana tane i tupe iti e lua, “E moni, ou te fai atu iā te outou, ua sili atu mea ua lafo e lenei fafine mativa ua oti lana tane, i tagata uma. ua sili atu i lo o ia te i latou.” , ma tuu atu i le taulaga, a o le fafine ua oti lana tane na ia tuu atu mea uma e ola ai ona o lona lava vaivai (faatuatua i le alofa i le Atua).” Luka 21:1-4
mativa : Mativa i tupe faaletinoua oti lana tane : Tuufua e aunoa ma se lagolago
fafine : O lona uiga e vaivai le fafine.
4. Foai tupe i le au paia
O le foa‘i atu mo le au pa‘ia, e pei ‘ona ‘ou poloa‘i atu ai i ekalesia i Kalatia, ‘ia fa‘apea fo‘i ‘ona ‘outou faia. I le aso muamua o vaiaso uma, e tatau i tagata taʻitoʻatasi ona tuʻu ese tupe e tusa ma lana lava tupe maua, ina ia aua neʻi toe aoina mai pe a ou alu atu. 1 Korinito 16:1-2Ae aua neʻi galo ona fai mea lelei ma foaʻi atu, auā o taulaga faapena e faafiafiaina ai le Atua. Eperu 13:16
5. Ia naunau e saofagā
fesili : E faapefea ona avatu e Kerisiano?tali : Fa'amatalaga auiliili i lalo
(1) ma le loto malie
Le ‘au uso e, ‘ou te ta‘u atu ‘iā te ‘outou le alofa tunoa ‘ua foa‘iina mai e le Atua i ekalesia i Maketonia, e ui lava ‘ina o‘o i tofotofoga tetele ma puapuagā, sa tumu pea i latou i le ‘oli‘oli e o‘o lava i le matuā mativa lava. E mafai ona ou taʻutino atu na latou foaʻi atu ma le lotomalie e tusa ma lo latou malosi ma sili atu i lo latou malosi, 2 Korinito 8:1-3 .
(2) E le ona o le musu
O le mea lea, ou te manatu e tatau ona ou talosaga atu i na uso e muamua o mai ia te oe e saunia meaalofa na folafolaina muamua, ina ia iloa ai o mea e te foaʻi mai e fai ma le lotomalie ae le o le faʻamalosi. 2 Korinito 9:5
(3) Ia faia se sao i aogā faaleagaga
A o lenei, ou te alu i Ierusalema e auauna i le au paia. Auā ua lotomalilie tagata Maketonia ma Akaia e ao mai meaalofa mo ē matitiva o le au paia i Ierusalema.E ui lava o lo latou lotomalie lea, ae ua manatu moni lava o se aitalafu aitalafu (o se aitalafu e tatau ona talaʻi atu le tala lelei ma saunia mo vaivaiga o le au paia ma e matitiva); lagolago lo latou soifua maloloina. Roma 15:25-27
Auai i faamanuiaga faaleagaga:
fesili : O le a le manuia faaleagaga?tali : Fa'amatalaga auiliili i lalo
1: Tuu atu i tagata e talitonu i le talalelei ma ia faaolaina—Roma 1:16-172: Malamalama i le moni o le talalelei—1 Korinito 4:15, Iakopo 1:18
3: Ina ia outou malamalama i le toe faafoʻisia.— Ioane 3:5-7
4: Talitonu i le oti, tanumia, ma le toetū faatasi ma Keriso.— Roma 6:6-8
5: Ia malamalama o le tagata tuai na te amataina le oti, ma o le tagata fou e faaalia ai le soifua o Iesu—2 Korinito 4:10-12.
6: Le auala e talitonu ma galulue faatasi ai ma Iesu.— Ioane 6:28-29
7: Le auala e faamamaluina faatasi ai ma Iesu.— Roma 6:17
8: Le auala e maua ai le taui.— 1 Korinito 9:24
9: Ia maua le pale o le mamalu.— 1 Peteru 5:4
10: O se toetū e sili atu ona lelei.— Eperu 11:35
11: Pule faatasi ma Keriso mo le afe tausaga.— Faaaliga 20:6
12: Pule faatasi ma Iesu e faavavau faavavau lava—Faaaliga 22:3-5
Fa'aaliga: O le mea lea, afai tou te foai atu ma le naunautai e lagolago ai le galuega paia i le maota o le Atua, o auauna o loo folafola atu le talalelei moni, ma le au uso ma tuafafine matitiva i le au paia, o loo outou galulue faatasi ma le Atua Afai tou te galulue malosi ma foai atu auauna a Keriso, e manatua e le Atua. Le ‘au‘auna a le Ali‘i o Iesu Keriso, latou te ta‘ita‘iina ‘outou e ‘a‘ai ma feinu i mea‘ai fa‘aleagaga o le ola, ‘ina ‘ia fa‘atamaoaigaina ai lo ‘outou ola fa‘aleagaga ma maua ai se toetū e sili atu i le lumana‘i. Amene!
Na e mulimuli ia Iesu, talitonu i le talalelei moni, ma lagolagoina le au auauna o e folafola atu le talalelei moni! Latou te mauaina le mamalu lava e tasi, taui, ma le pale faʻatasi ma Iesu Keriso →→ O lona uiga, e tutusa lava oe ma i latou: maua le mamalu, taui, ma le pale faʻatasi, o se toetutu e sili atu, o se toe tu mai i luma o le afe tausaga, ma le nofoaʻiga a Keriso mo le afe tausaga , Le lagi fou ma le lalolagi fou faatasi ma Iesu Keriso o loo pule e faavavau faavavau lava. Amene!
O lea la, o e malamalama manino?
(E pei lava o le ituaiga o Levi na totogi sefuluai e ala ia Aperaamo)
→→ E mafai foʻi ona faapea atu o Levi, o lē na mauaina le sefuluaʻi, na ia mauaina foʻi le sefuluaʻi e ala iā Aperaamo. Auā ina ua feiloaʻi Mekisateko ma Aperaamo, sa iai Levi i le tino (muaʻi tusitusiga, sulugatiti) o lona augātamā.Eperu 7:9-10
【E tatau ona mataala Kerisiano:】
Afai o nisi tagata e mulimuli → ma talitonu → na talaʻi o loʻo folafola atu aʻoaʻoga sese ma faʻafememeaʻi le talalelei moni, ma latou le malamalama i le Tusi Paia, le faaolataga a Keriso, ma le toe fanauina, ona e le toe fanauina lea, e te talitonu i ai pe leai. A o lo latou naunau e maua le mamalu, taui, palealii, ma a latou fuafuaga faasese ina ia toetutu a o lei oo i le meleniuma, sei o tatou ta’ua ea ea lena mea? O lē ‘ua i ai taliga, ‘ia fa‘alogo mai ia ma mataala.
4. Faaputu oa i le lagi
“Aua tou te tolo‘a‘i oa mo outou i le lalolagi, o i ai mogamoga ma ele e faaumatia ai, o i ai foi tagata gaoi e eli atu ma gaoi ai, a ia outou faaputuina mo outou oa i le lagi, e le faaumatia ai e mogamoga ma le ele, o i ai foi tagata gaoi e eli atu ma gaoi. Mataio Evagelia 6:19-20
5. O fua muamua e viia ai Ieova
E tatau ona e fa'aogaina lau meatotinoma o le faapolopolo o au fua uma e vivii atu ai ia Ieova.
‘ona fa‘atumuina lea o ‘outou fale teuoloa i mea e sili atu;
Ua taumasuasua a outou soligavine i le uaina fou. — Faataoto 3:9-10
(O faapolopolo o uluai oa ia e maua, e pei o le totogi muamua, o le tupe maua mai le uluai pisinisi po o le seleselega o le laueleele, ma o taulaga sili e faia e faamamaluina ai le Alii. E pei o le foai atu e lagolago ai le galuega o le talalelei i le maota o le Atua. , o loo talaʻi atu auauna o le tala lelei, o le au paia o e matitiva, e mafai ona outou maua meaʻai i faleteuoloa o le lagi, ma o i latou uma o loo i ai meaʻai i faleteuoloa o le lagi, e faaopoopo atu e le Tamā iā te outou tele.)6. O i latou uma fo‘i ‘ua i ai mea, e fa‘aopoopoina atu i ai
Auā o i latou uma o ē ‘ua i ai mea, e foa‘iina atu ‘iā te ia (i le lalolagi), e fa‘ateleina fo‘i ‘iā te ia; Mataio 25:29(Manatua: Afai e te le teuina au oa i le lagi, o le a utia oe e iniseti i le lalolagi, ma o le a osofaia e tagata gaoi ma gaoi. A oo mai le taimi, o le a lele ese au tupe, ma e leai sau mea i le lagi ma le lalolagi. .)
7. “O lē e itiiti e lūlū, e itiiti ana e selesele;
→→ E moni lenei mea. ‘Ia ta‘ito‘atasi ma foa‘i e pei ‘ona filifili i lona loto, e aunoa ma se faigatā pe fa‘amalosi, auā e alofa le Atua i ē foa‘i ma le loto fiafia. E mafaia e le Atua ‘ona fa‘ateleina ‘iā te ‘outou o mea alofa uma lava, ‘ina ‘ia lava ‘outou i mea uma lava, ma ‘ia fa‘ateleina ai galuega lelei uma lava. E pei ona tusia:Na ia avatu tupe i ē matitiva;
e fa'avavau lava lana amiotonu.
O lē na te avatua fatu i lē lūlū saito ma areto mo meaʻai, na te faatoʻateleina foʻi fatu mo la outou lūlūina ma fua o la outou amiotonu, ina ia faatamaoaigaina ai outou i mea uma lava, ina ia matuā tele ai lo outou foaʻi atu, ma faafetai atu i le Atua e ala iā i matou. 2 Korinito 9:6-11
6. Fa'amaoni atoatoa
(1) Tagata aloaʻia a se tagata mauʻoa
Na fesili atu se faamasino i le "Alii":"Le Alii lelei e, o le a se mea ou te faia ina ia ou maua ai le ola e faavavau?" E leai se tasi e lelei vagana ai le Atua ua e iloa poloaiga: ‘Aua e te mulilua; , “Ua ou tausia nei mea uma talu ina o oʻu laʻitiiti.” Ua faafofoga mai Ieova i lenei mea, ua faapea atu, “E tasi lava le mea e totoe iā te oe: ia e faatau atu mea uma ua iā te oe, ma avatu i ē matitiva, ona e maua ai lea o le ʻoa i le lagi; e sau ma mulimuli mai ‘iā te a‘u.”‘Ua fa‘alogo o ia i lenei mea, ‘ona matuā fa‘anoanoa ai lea o ia, auā e matuā mau‘oa lava o ia.
( E mumusu tagata mauʻoa e teu a latou ʻoa i le lagi )
Ua silasila atu Iesu iā te ia, ona fetalai atu lea o ia: “E matuā faigatā lava ona sao atu o ē mauʻoa i le malo o le Atua!
(Ia teu ai oa e le uma i le lagi)--- Luka 12:33
“Aua tou te tolo‘a‘i oa mo outou i le lalolagi, o i ai mogamoga ma ele e faaumatia ai, o i ai foi tagata gaoi e eli atu ma gaoi ai, a ia outou faaputuina mo outou oa i le lagi, e le faaumatia ai e mogamoga ma le ele, o i ai foi tagata gaoi e eli atu ma gaoi. Ona o oe, o le mea e iai lo outou ʻoa, e iai foʻi ma o outou loto.”— Mataio 6:19-21
(2) Mulimuli ia Iesu
1 na tuua i tua— Luka 18:28, 5:112 Faafitia o oe lava—Mataio 16:24
3 Mulimuli iā Iesu—Mareko 8:34
4 Tausia le fetaulaiga ala—Mareko 8:34
5 ʻinoʻino i le ola— Ioane 12:25
6 Ia maumau lou ola.— Mareko 8:35
7 Ia maua le soifua o Keriso—Mataio 16:25
8 Ia maua le mamalu.— Roma 8:17
.......
(3) Ofo atu o se taulaga ola
O lenei, le ‘au uso e, ‘ou te ‘ai‘oi atu ‘iā te ‘outou i le alofa mutimutivale o le Atua, ‘ia tu‘uina atu o ‘outou tino i le Atua, o le taulaga ola, ma le pa‘ia, ma le mālie, o la ‘outou auaunaga fa‘aleagaga lea. Aua tou te amio faatasi ma lenei lalolagi, a ia liua i le faafouina o o outou mafaufau, ina ia outou tofotofo ai po o le a le finagalo o le Atua, e lelei, e malie, ma atoatoa. Roma 12:1-2
7. Tamomo'e sa'o agai i le sini
Le ‘au uso e, ‘ou te lē manatu o a‘u lava ‘ua uma ‘ona maua;Filipi 3:13-14
8. E 100, 60, ma le 30 taimi
O le mea na lūlūina i le vao tuitui, o le tagata lea na fa‘alogo i le ‘upu, ‘ae mulimuli ane, o le popole i mea a le lalolagi, ma le pepelo o tupe, ‘ua fetinaiina ai le ‘upu, ‘ua lē mafai ai ‘ona fua mai.O le mea na lūlūina i le ‘ele‘ele lelei, o le fa‘alogo lea i le ‘upu ma malamalama ai, ‘ona fua mai ai lea, o nisi taimi e ta‘iselau, o nisi taimi e ta‘ionogafulu, a o nisi taimi e ta‘itolugafulu. ” Mataio 13:22-23
[Talitonu o le a e maua faaselau i lenei olaga ma le ola e faavavau i le olaga a sau]
E leai se tasi e le mafai ona ola faaselau i lenei lalolagi ma e le mafai ona ola e faavavau i le lalolagi a sau. "
Luka 18:30
Talatala lelei mai
le ekalesia i le Alii o Iesu Keriso
O tagata pa'ia ia e nonofo to'atasi ma e le faitaulia i nu'u.
Pei o taupou mama e 144,000 o loo mulimuli i le Alii Tamai Mamoe.
Amene!
→→Ou te vaai ia te ia mai le tumutumu ma mai le mauga;
O le nu‘u lenei e nofo to‘atasi ma e lē faitaulia i nu‘u uma.
Numera 23:9
Saunia e le aufaigaluega a le Alii o Iesu Keriso: Brother Wang*Yun, Sister Liu, Sister Zheng, Brother Cen... ma isi tagata faigaluega o e lagolagoina ma le naunautai le galuega o le talalelei e ala i le foai atu o tupe ma le galue malosi, ma isi tagata paia o loo galulue faatasi ma i tatou. o e talitonu i lenei talalelei, Ua tusia o latou igoa i le tusi o le ola. Amene! Faasino i le Filipi 4:3
Fa'afeiloa'i nisi uso ma tuafafine e su'e i lau su'esu'ega - le ekalesia i le Alii o Iesu Keriso -Kiliki e sii mai ai ma auai faatasi ma i matou, galulue faatasi e talai le talalelei a Iesu Keriso.
Fa'afeso'ota'i le QQ 2029296379 po'o le 869026782
2024-01-07