Filemu i uso ma tuafafine uma!
O le asō o le a tatou suʻesuʻeina le mafutaga ma faʻasoa "Toetu"
Seʻi o tatou suʻe le Tusi Paia i le Ioane Mataupu e 11, fuaiupu e 21-25, ma amata faitau;Ua fai atu Mareta ia Iesu, "Le Alii e, ana e i ai iinei, po ua le oti lo'u uso, ua ou iloa nei foi o mea uma e te ole atu ai e foaiina atu ia te oe e le Atua." ,” na fai atu ai Mareta, “e toetū mai o ia i le toetū.” Ua fetalai atu Iesu iā te ia, “O aʻu o le toetū ma le ola, e tusa lava pe oti o ia.
Na fetalai Iesu: “O aʻu nei o le toetū ma le ola! O lē e faatuatua mai iā te aʻu, e ui lava ina oti, ae e ola lava ia” Amene
(1) Na tatalo le perofeta o Elia i le Atua, ona ola ai lea o le tama
Ina ua mavae lenei mea, o le fafine sa avea ma matai o le fale, sa maʻi lana tama ma ua le manava (o lona uiga ua oti).(O loo i ai pea le agaga o le tamaitiiti i lona tino, ma o loo ola o ia)
... Ua faapa’ū faatolu Elia i luga o le tamaitiiti ma alaga atu i le Alii, ua faapea atu, “Le Alii e, lo’u Atua, faamolemole ia tuu atu le agaga o lenei tamaitiiti e toe foi atu i lona tino!” . Lona tino, o loo soifua o ia. 1 Tupu 17:17,21-22
(2) Na toe faaolaola e le perofeta o Elisaia le tama a le fafine Sunema
‘Ua matua le tama, i le tasi aso na alu atu ai o ia i lona tamā ma le ‘au selesele, ‘ua fai atu o ia i lona tamā, “Lo‘u ulu, lo‘u ulu, ‘ua fai atu lona tamā i lana ‘au‘auna.” ‘ua fa‘apea atu, “‘Ia ‘ave ‘iā te ia i lona tinā, ma avatu i lona tinā;...Ua alu atu Elisaia ma alu atu i le fale, ona iloa atu lea e ia le tama ua oti ma o loo taoto i lona moega.
.... Ona alu ifo lea o ia i lalo, toe savali agai i luma i totonu o le potu, ona alu ai lea ma taʻoto i luga o le tamaititi. 2 Tupu 4:18-20,32,35
(3) Ina ua paʻi atu se tagata oti i ivi o Elisaia, na toe faatūina mai le tagata oti
Na oti Elisaia ma tanumia. I le aso o le Tausaga Fou, na osofaʻia e se vaega o tagata Moapi le nuu o loo tanu le tagata oti, ae na faafuasei lava ona latou lafoina le tagata oti i le tuugamau o Elisaia ola ma tu i luga. 2 Tupu 13:20-21
(4) Isaraelu →→ Toetu o ivi
o loo vavalo mai le perofeta → Isalaeru → Na faasaoina le aiga atoa
‘Ua fetalai mai o ia ‘iā te a‘u, “Le atali‘i e o le tagata, e mafai ‘ea ‘ona toe fa‘atūina o nei ivi?‘Ona fai mai lea o ia ‘iā te a‘u, “‘Ia e vavalo atu i nei ivi ma fa‘apea atu:
Faalogo mai ia i le afioga a le Alii, outou ivi mamago.
O le mea lenei ua fetalai mai ai le Alii le Atua i nei ivi:
“Ou te faia le mānava ia ulu atu iā te outou,
O le a e ola.
‘Ou te foa‘iina atu fo‘i ‘iā te ‘outou o uaua, ma ‘ou avatua ‘iā te ‘outou aano, ma ‘ou te ufiufi ‘iā te ‘outou i le pa‘u, ma ‘ou te tu‘uina atu le mānava i totonu ‘iā te ‘outou, ‘ona ‘outou iloa ai lea o a‘u lava o le ALI‘I.
“....Ua fetalai mai le Alii ia te au: “Le atalii e o le tagata, O ivi ia o le aiga uma o Isaraelu . .. Faasino Esekielu 37:3-6,11
Le ‘au uso e, ‘ou te lē mana‘o ‘ia ‘outou vālea i lenei mea lilo (‘ina ne‘i ‘outou manatu ‘ua ‘outou popoto), ‘ua fai si ma‘a‘a loto o le fānauga a Isaraelu; se‘ia ‘ato‘atoa le aofa‘i o nu‘u ‘ese , Ona faaolaina uma ai lea o Isaraelu . E pei ona tusia:“O le a afio mai le Faaola mai Siona, na te aveesea agasala uma a le aiga o Iakopo, ma faapea foi: “O la’u feagaiga lenei ma i latou, pe a ou aveesea a latou agasala.”
Na ‘ou fa‘alogo i ai i itū‘āiga uma o Isaraelu Faamaufaailoga Ole numera e 144,000. Faaaliga 7:4
(Manatua: I totonu o le vaiaso e tasi, afa o le vaiaso! Na faamauina Isaraelu e le Atua → ulufale atu i le meleniuma → o le faataunuuina lea o valoaga faavaloaga. Ina ua mavae le Qian Iupeli → na faasaoina le aiga atoa o Isaraelu)
aai paia o lerusalema →→ fa'aipoipo, avā a le tama'i mamoe
O se tasi o agelu e toafitu sa i ai ipu auro e fitu ua tutumu i mala mulimuli e fitu, na sau ia te au ma faapea mai, “Sau ia iinei, ou te faaali atu ia te oe le faatoanofotane, le avā a le Tamai Mamoe.O igoa o ituaiga e sefulu ma le lua o Isaraelu
“Na faagaeeina a’u e le Agaga Paia, ona ave lea o a’u e agelu i le mauga maualuga, ma faaali mai ia te au le aai paia o Ierusalema, o le na alu ifo mai le lagi mai le Atua i totonu o le aai o le malamalama o le aai e pei o le ma‘a tāua tele, e pei o le iasepi, e manino e pei o le tioata sa i ai le pā umi ma faitoto‘a e sefulu ma le lua, ma i faitoto‘a fo‘i o agelu e to‘asefulu ma le lua, ‘ua tusia fo‘i i faitoto‘a igoa o itū‘āiga e sefulu ma le lua o Isaraelu.
O igoa o aposetolo e toasefululua o le tamai mamoe
E tolu faitoto‘a i le itū i sasa‘e, e tolu faitoto‘a i le itū i matū, e tolu faitoto‘a i le itū i saute, e tolu fo‘i faitoto‘a i le itū i sisifo. O le pā o le ‘a‘ai e sefulu ma le lua fa‘avae, ma i luga o fa‘avae o lo‘o i ai igoa o le ‘au ‘aposetolo e to‘asefulu ma le lua a le Tama‘i Mamoe. Faaaliga 21:9-14
( Fa'aaliga: O ituaiga e sefulu lua o Isaraelu + o aposetolo e toʻasefulu lua a le Tamaʻi Mamoe,Ekalesia Isaraelu + Ekalesia o Nuu Ese
O le ekalesia e tasi! )
Amene. O lea, e te malamalama manino?)
(5) E ala i le tatalo: Toetu mai o Tapita ma Toreka
Sa i Iopa le tasi so‘o fafine, o Tapita lona igoa, o lona uiga i le gagana Eleni o Toreka (o lona uiga ‘ua faia e ia o mea lelei ma foa‘i e tele; I lena taimi, na maʻi ai o ia ma oti ai e se tasi na fufuluina o ia ma tuua o ia i luga....Ua fai atu Peteru ia i latou uma e o i fafo, ona tootuli ai lea o ia ma tatalo, ona liliu atu lea o ia i le tagata oti ma faapea atu, “Tapita e, tulai ia, ona pupula ai lea o ona mata, ona nofo ai lea o ia i luga . Galuega 9:36-37,40
(6) Na toe faatutūina e Iesu le fanau a Iairo
Ina ua toe foʻi mai Iesu, na feiloaʻi mai ai le motu o tagata iā te ia auā o loo faatalitali uma iā te ia. Ua sau le tagata e igoa ia Iairo, o le pule o le sunako, ua faapau i vae o Iesu, ua aioi atu ia Iesu e maliu atu i lona fale; A o maliu atu Iesu, sa lolofi mai le motu o tagata iā te ia..... Ina ua afio atu Iesu i lona fale, sa le faatagaina se tasi e ulu atu faatasi ma ia vagana ai Peteru, Ioane, Iakopo, ma matua o lona afafine. Ua fetagisi tagata uma ma tuʻi o latou fatafata ona o le afafine. ‘Ua fetalai atu Iesu, “ ‘Aua ‘e te tagi! E le‘i oti o ia, a o lo‘o momoe ‘ina ‘ua iloa e i latou ‘ua oti le la tama, ‘ona tago atu lea o Iesu i lona lima ma ‘alaga atu, “Lo‘u afafine e, tula‘i ia ma lona agaga ua toe foi mai, ona tulai loa lea o ia ma fetalai atu Iesu ia te ia e avatu ia te ia se mea e ai.
(7) Na fetalai Iesu: "O aʻu o le toe tu ma le ola."
1 O le oti o Lasalo
Sa i ai le tagata ma‘i e igoa ia Lasalo sa nofo i Petania, le ‘a‘ai o Maria ma lona uso o Mareta. .. Ina ua uma ona fetalai atu Iesu i nei upu, ona fetalai atu lea o ia ia te i latou, “O loo moe la tatou uo o Lasalo, ou te fafagu ia te ia, ona fai atu lea o le au soo ia te ia, Le Alii e, afai o loo moe o ia, e toe malosi ia ‘Ua fetalai atu o ia e uiga i lona maliu, a ‘ua manatu i latou o lo‘o moe o ia e pei ‘ona masani ai, ‘ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te i latou, “ ‘Ua oti Lasalo. Ioane 11:1, 11-14
2 ‘Ua fetalai atu Iesu, “O a‘u nei o le toetū ma le ola, o lē e fa‘atuatua ‘iā te a‘u, e ui lava ‘ina oti o ia, a e ola lava ia.
Ina ua taunuu atu Iesu, na ia iloa ai ua fa aso sa i ai Lasalo i le tuugamau.... Ua fai atu Mareta ia Iesu, "Le Alii e, ana e i ai iinei, po ua le oti lo'u uso, ua ou iloa nei foi o mea uma e te ole atu ai i le Atua, e foaiina mai e le Atua ia te oe." e toe tu mai o ia.” Na fai atu Mareta, “Ua ou iloa e toe tu mai o ia i le toe tu o Mopai.”
"Ua fetalai atu Iesu ia te ia, "O aʻu o le toe tu ma le ola." O lē e talitonu mai iā te aʻu, e ui lava ina oti, e toe ola mai lava o ia;
3 Na toe faatuina e Iesu Lasalo mai le oti
Ua toe oi Iesu i lona loto ma alu atu i le tuugamau, o se ana o loo i ai se maa i le ala. Na fetalai Iesu, "Ave ese le maa."‘Ua fai atu Mareta, le tuafafine o lē ‘ua oti ‘iā te ia, “Le Ali‘i e, e manogi lava o ia, auā ‘ua fa aso talu ona oti o ia, ‘ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “ ‘Ou te le‘i fai atu ‘ea ‘iā te oe, ‘āfai ‘e te fa‘atuatua, e te va‘ai atu i le Atua? ?" Mamalu?" Ona latou ave ese lea o le maa.
Ua tepa aʻe Iesu i le lagi ma faapea atu: “Loʻu Tamā e, ou te faafetai atu iā te oe ona ua e faafofoga mai iā te aʻu, ua ou iloa foʻi e te faafofoga mai pea iā te aʻu, ae ou te fai atu lenei mea ona o tagata uma o loo tutū mai, ina ia latou talitonu ai. ua e auina mai a’u, ina ua uma ona fetalai atu o ia, ua alaga mai o ia ma le leo tele, “Lasalo e, sau i fafo i fafo, o ona lima ma ona vae ua aui i le ie, ua aui ona mata i le a i le solo, “Tatala ia te ia,” ona ia tuu atu lea e alu
Fa'aaliga : O faamatalaga o loo taʻua i luga, o le auala lea a le Atua e toe faatutūina ai ē ua maliliu e ala i tatalo, faatoga ma faamālōlōga a tagata! Ma ia vaai tagata uma i o latou lava mata i le Alii o Iesu ua toe faatuina Lasalo.E pei lava ona fetalai le Alii o Iesu: "O aʻu o le toe tu ma le ola, o lē e talitonu mai ia te aʻu, e ui lava ina oti o ia, ae e ola lava ia."
Na fetalai le Alii o Iesu: “O lē e ola ma talitonu mai iā te aʻu e lē oti lava. O le a le uiga o lenei mea? ). Pe e te talitonu i lenei mea?” Ioane 11:26
Ina ia faʻaauau, siaki le fefaʻasoaʻiga o fefaʻatauaiga "Toetu" 2
Tusitala o le Talalelei mai:
le ekalesia i le Alii o Iesu Keriso
